Povestea Molotov Vama Veche: iei foc, dar nu te arzi

„Nici Vama nu mai e ce-a fost” e ca un soi de veșnica polemică între analog și digital. Auzi des asta și încă te mai încearcă nostalgiile?

Pe bună dreptate, de peste zece ani, Vama Veche nu mai reprezintă doar locul de adunare al iubitorilor de folk, punk sau rock, veniți aici din toată țara pe perioada verii.

Asfaltarea străzilor și construcțiile tot mai numeroase de la an la an au făcut în ultimii ani din Vama Veche o stațiune extrem de vie și dinamică. Nu că ar fi dus lipsă de asta în trecut. Majoritatea turiștilor care frecventau Vama Veche înainte de modernizarea șoselei și de deschiderea frontierei erau studenți, elevi, sau persoane care doreau să se rupă de agitația din urban. Dar de la an la an, vizitatorii din Vamă nu mai caută liniște, ci distracție și petreceri, iar vechii vamaioți cu spirit conservator sunt sceptici acestei colonizări culturale.

Unul din localurile responsabile de accelerarea diversității culturale din Vamă este Molotov, un brand/mișcare inițiat de un grup de oameni energici și pasionați de muzică. De la an la an, Molotov prezintă fără inhibiții party-uri cu muzică electronică, ce țin adesea până la prânz a doua zi.

Dacă ai deschis televizorul mai târziu și încă n-ai ajuns la Molotov până acum, programul include pe timpul verii – weekend de weekend – o selecție variată și interesantă de DJi locali (dar și străini). De la house la minimal techno și împrejur, party-urile Molotov nu duc niciodată lipsă de groove.

Am vorbit cu echipa Molotov pentru a afla mai multe despre istoria locului și ce plănuiesc pentru vara asta.

Iar dacă ești în București pe 28 februarie, la Eden are loc un Molotov clubnight cu Aparte, Lisière Collectif, Los Bastoneros, Tomasan și Vlad Dinu.

Când, cum și de ce a început povestea Molotov?

Rădăcinile Molotov au început să crească în Vamă înca de prin ’90, când a început să se formeze familia și prietenii Molotov. Povestea propriu-zisă a început abia în 2011, pe plajă la Corsaru’ (la “cazemată”, cum îi ziceam noi) când în sfârșit ne-am îndeplinit dorința de a ne face un loc pentru noi, familia noastră și prietenii apropiați, să ne simțim noi între noi bine, să punem ce muzică vrem, să stăm cât vrem, să deschidem și să închidem când vrem; și în același timp, să primim pe oricine care vrea să ni se alature.

Nu știam barmanie, DJeală, nu doream să atragem public, nu ne gândeam la concurență, nu aveam niciun plan.

Am început să ne jucam și cu Facebook prin 2012, dar habar nu aveam cu ce se mănâncă treaba de promoting; ne invitam mai mult unii pe alții.

Ce a urmat?

Prin 2014 ne-am mutat în locul unde e terasa acum și am început petreceri cu DJi pe acoperiș. Funk, Electro, House, Pop, party music, ca în toată Vama, însă DJii mixau și se simțea. Accentul în direcția „electronică” creștea; interesul creștea, oamenii veneau, iar din 2016 party-urile s-au mutat jos, pe terasă.

Atunci practic am început să planificăm mai cu amănuntul, să ne ducem și mai mult în direcția house (fără funk, pop sau altele), ca să ne diferențiem puțin de celelalte locuri din Vamă, să avem deschis 24/7, să bookuim DJi, să investim. Am început să lucrăm din ce în ce mai mult cu un singur designer, să ne ocupăm noi de booking-uri și promoting, am mărit echipa de barmani și expertiza de barmanie, am început să anunțăm evenimente de weekend și să organizăm spontan și în timpul săptămânii party-uri. Practic, am început să fim mai prezenți în ceea ce privește promovarea și să construim o identitate coerentă de locație.

Până în momentul în care feedback-ul a fost atât de bun, că am decis să strângem toate resursele ca să renovăm terasa jos în 2018, pentru a oferi publicului un loc mai potrivit pentru astfel de chermeze (pe când sus – din păcate – a trebuit să închidem din motive de siguranță.

O să se mai deschidă partea de sus?

Ne dorim foarte tare să reușim să renovăm și sus; poate în 2021.

Numele Molotov are vreo poveste anume? De la ce vine?

De la cocktail; băutura, nu bomba, nici personalitatea sovietică. Însă Molotov înseamnă mai mult: suntem o familie și prieteni foarte apropiați cu mult timp înainte să existe Molotov.

Suntem pasionați de ceea ce facem, ne sacrificăm și dăm totul pentru Molotov și rămânem uniți indiferent de împrejurări. Aveam și un slogan: „Iei foc, dar nu te arzi”. Cam ăștia suntem.

Spiritul și identitatea Vămii nu se pot înlătura nici dacă torni beton pe toată plaja și îi pui un gard de jur împrejur. Înăuntru colcăie flacăra.

Credeți că Molotov a influențat în vreun fel vibe-ul din Vamă? Au început să vină oameni noi în Vamă, diferiți de așa zișii vamaioți? 

Vama Veche e la fel, de când era doar floră, faună și pescari mai jos de șosea și sat, de dinainte să tragă primul om rulota lângă câmpul de spini ca să-și pună cortul, până la ultimele hoteluri, buticuri și faleza de asfalt de pe plajă. E în continuă mișcare, dar e la fel.

Spiritul și identitatea Vămii nu se pot înlătura nici dacă torni beton pe toată plaja și îi pui un gard de jur împrejur. Înăuntru colcăie flacăra. Când ajungi în Vama, simți ceva; imediat după ce treci de 2 Mai apare acel feeling diferit și inedit, e un „Of”, o ușurare de genul „gata, am ajuns!”. Și intri într-o bulă de timp.

Indiferent de coloana de mașini de pe șosea dinainte de intrare, cazări epuizate, aglomerație sufocantă sau familii și bătrâni care se cazează cu tichete de vacanță, Vama a rămas la fel și plutește deasupra, exact ca la început.

Dovezi sunt în continuare tinerii care stau în față la Bibi și cântă la chitară, sau că în fiecare dimineață la răsărit la Ovidiu (adică la Stuf) se aude Bolero-ul lui Ravel, că până acum o vreme la Ovidiu încă se servește cafeaua de mahmureală în cană de lut cu zațul până sus, sau că îl vezi pe omul îmbrăcat în costum dimineața mergând în picioarele goale, de gât cu un punkist teleleu pe plajă; sunt oameni din tot felul de categorii sociale care leagă prietenii și petrec toată noaptea fără prejudecăți.

Oameni noi vin tot timpul peste tot, din diverse motive. Nu poți să pui un lacăt timpului, unui loc sau oamenilor, altfel am fi tot noi, tot la tot 20 de ani, în aceeași Vamă goală, cu patru rulote, cinci corturi, doi câini, o ladă frigorifică și o boxă pe două scânduri.

Nu credem că prin prisma lucrurilor pe care le facem schimbăm ceva. Nici nu vrem să facem asta. Noi vrem să ne simțim liberi, să prețuim și să păstrăm acest lucru și, în măsura în care reușim, să transferăm această stare și să primim pe oricine.

Ce fel de oameni?

Am avut bătrâni pensionari curioși de ceea ce se întamplă la noi pe terasă. S-au împrietenit cu noi și am petrecut împreună toată noaptea; adolescenți însoțiți de părinți care au rămas toată noaptea, săteni din Vamă sau oameni de prin împrejurimi, locatari din 2 Mai și Mangalia care ne-au devenit prieteni. Oamenii vin la noi nu pentru că facem un lucru anume, sau pentru că îl facem în vreun fel, ci pentru că suntem într-un fel.

Credem că orice am face (daca mâine am vinde flori în loc să facem petreceri), ar rămâne aceiași oameni cu noi și ar veni aceiași oameni la noi.

Ne pare rău, dar articolele alea de pe net cum că „Vama s-a stricat și nu mai e ce a fost” sunt degeaba.La fel cum nu poți să le spui oamenilor ce să facă și unde să se ducă, tot așa, nimic nu mai e ce a fost. Din clipa asta, în următoarea, gata.  Nu-ți convine, implică-te; fă ceva, schimbă ceva sau du-te.

Putem cumva vorbi de vreun clash cultural la nivel muzical în Vama Veche, odată cu apariția Molotov?

Nu, niciun clash. Vama e un clash în sine. „Rockerii”, „punkiștii” și „vamaioții”, la fel ca și „maneliștii” sau „hip-hop-erii” sunt oameni.

Astea sunt etichete și purisme. La fel de bine cum un „rocker” ascultă seara acasă rap și ziua lucrează la bancă, un „manelist” poate că ascultă acasă punk și ziua plantează brazi. Oamenii fac tot felul de lucruri, consumă tot felul de lucruri, și noi habar nu avem și îi judecăm după gelul din păr.

La noi oricine e liber să vină și primim pe oricine cu brațele deschise.

Referitor la muzica electronică, a existat dintotdeauna în Vamă de la începuturi, într-o formă sau alta. Ne rupeam capu’ pe Underworld, Kraftwerk, The Prodigy, Depeche Mode, Daft Punk, Faithless, Fatboy Slim, Chemical Brothers și mulți alții (electronicá, big beat, electro-funk, new wave, whatever, you name it).

Erau DJi care aveau seturi integrale cu piese de genul, DJi care nici măcar nu aveau nume de DJ, erau prieteni, numele de DJ era prenumele lor, puneau din Winamp și îi iubeam. Pe lângă asta, pe vremea aia oricine putea să fie DJ. Și nici măcar nu aveam internet. Dimineața ascultam trip-hop și psy-chill până adormeam.

La Vama Nouă (era în spate la Ovidiu) erau petreceri de muzică electronică și after hours înca de prin 2000. Veneau oamenii din Mamaia de la La Mania după ce se termina party-ul acolo, ca să stea la after în Vamă.

Deci, faptul că abia de câțiva ani se anunță petreceri dedicate pe Facebook, cu poster și line-up, e doar hype și într-adevăr, atrage un public mai numeros și generațiile mai noi. Însă, așa cum am spus mai sus, nimic nou, doar pe ecrane.

Cum se poziționează Molotov la nivel general pe scena muzicală electronică din România? 

Nu ne poziționăm nicicum; filosofia este că facem ce simțim și ce ne dorim, așa am făcut de la început, și așa facem și acum; evoluția de la „cazemată” la ce se vede azi la noi pe Facebook și Instagram a fost naturală, nu forțată. Desigur, se vede o direcție în ceea ce privește muzica și line-up-urile din ultimii ani. Poți să-i spui trend, însă nu urmărim să ne adaptăm vreunui anumit curent. Alegerile sunt făcute exclusiv pe gusturile noastre, ale prietenilor și ale întregii echipe.

Alegem oameni cu care ne cunoaștem și cu care ne îndrăgim, și ne place ce facem împreună, atât muzical, cât și profesional. Ne place să ne rupem teneșii pe muzică house; pentru restul de preferințe muzicale mergem în altă parte sau acasă.

Nucleul Molotov e în Vamă, dar aveți evenimente și în București. 

Anul trecut ne-a venit ideea să întrebăm câteva cluburi din București dacă i-ar interesa conceptul Molotov Clubnight. Adică să ținem spiritul verii viu, pe timp de iarnă, cu o petrecere, două, și line-up-uri mixte cu anumiți artiști care au prestat pe timpul verii. A fost un pic din scurt anul trecut, însă anul ăsta ne-am pregătit mai din timp cu propunerea, am încercat din nou și le-a surâs ideea celor de la Eden. Am organizat prima petrecere în decembrie anul trecut. A ieșit foarte mișto. Prin urmare, pe 28 februarie repetăm.

Ce urmează pentru Molotov în 2020?

Podcastul de pe pagina noastră de Soundcloud, deschiderea de 1 Mai din Vamă și încă o vara interminabilă. În plus, ne gândim la un proiecțel nou în zona de producție muzicală. Așa că watch this space.

Published February 17, 2020. Words by TEB Team.