IDER – pop alternativ independent cu personalitate
IDER este un nou grup de pop/electronica din Londra cu o ascensiune rapidă pe scena muzicală europeană. Megan Markwick și Lily Somerville au cucerit industria muzicală prin piese precum „Sorry”, „Does She Even Know” (produs de către Shura), „Pulse”, „King Ruby”, „Million”, „Face On” sau „Nevermind”.
IDER este un produs muzical cu o puternică notă personală pe scena muzicală globală, un soi de Imogen Heap la puterea a doua, mai dansant.
Cu ocazia concertului susținut în prima seară de Telekom Electronic Beats Festival din clubul Expirat, am vorbit cu londonezele de la IDER despre cum au ajuns să formeze acest grup, ce înseamnă pentru ele muzica pop de astăzi și ce le rezervă viitorul.
„N-am fost niciodată în România”, spune Megan zâmbind, în timp ce se joacă cu gheața dintr-un pahar de sticlă. Stăm pitiți la umbră, la o masă de pe terasa clubului Expirat. „Oamenii par foarte drăguți aici. E diferit față de Londra. Acolo plouă mai tot timpul.”
Cine a ajuns măcar o dată prin Londra a putut să observe „ploaia” de concerte live care curge întruna peste pub-uri, cluburi și spații în aer liber, săli de concerte mai mult sau mai puțin convenționale. „Atunci când suntem în Londra, petrecem cam cel mai mult timp în pub-uri și baruri din Kentish Town (în nord-estul Londrei), și mai puțin în cluburi. Probabil că e și o chestie tipică britanicilor, asta cu pub-urile.”
Deși DJingul încă pare un microb pe care e foarte ușor să-l prinzi, IDER nu prea au fost impresionate de această cultură, de-a lungul timpului. În ciuda faptului că Londra este recunoscută drept una din cele mai importante metropole internaționale atunci când vine vorba despre muzică electronică și cultură clubbing, ele nu s-au gândit vreodată să devină DJ. Petrecerile la care merg sunt în general în apartamente, între prieteni, cu muzică de pe Spotify; mai intim și fără prea mari bătăi de cap.
„Nu cântăm așa de des în Londra; poate o dată sau de două ori pe an”, spune Lily. „Încercăm să păstrăm o balanță a gig-urilor, să nu cântăm prea des. În ultimii doi ani, am ajuns să avem concerte cu audiențe de la 300 la 2000 de persoane.”
Megan și Lily s-au cunoscut în urmă cu șapte ani în Londra, unde ambele studiau compoziție muzicală la universitate.
„Ne-am împrietenit foarte repede; chiar cântam într-un grup mai mare, dar după o vreme am decis să rămânem doar noi două și să facem muzică. Apoi, când am terminat facultatea, ne-am mutat într-un apartament și am început să facem muzică sub numele IDER. În primii doi ani doar ne jucam cu diferite posibilități de producție, scriam piese, versuri, compuneam muzică. Prima piesă am lansat-o acum trei ani, deci lucrăm de aproximativ cinci ani împreună.”
„Cântăm des în Germania, în Marea Britanie, precum și la multe festivaluri din Europa. Am cântat și în Statele Unite de câteva ori. Noi ne descriem ca o trupă de muzică pop alternativ. Dar facem un pop conștient”, spune Lily.
„Pentru noi, versurile din muzică sunt foarte importante; ne concentrăm destul de mult pe acest aspect. Ne place să credem că nu facem o muzică pop prefabricată, ci chiar este un pop alternativ. Amândouă scriem versuri; nu avem un proces creativ standard, totul vine natural. Nu este nimic programat, ci mai degrabă răsare din subsconștient. Așa am lucrat dintotdeauna și așa ne place să lucrăm.”
Muzica pop de azi sună toată cam la fel. Tot procesul creativ se diminuează atunci când ajung să contribuie mai mulți compozitori la aceeași piesă.
În materie de scris versuri, totul depinde de la o piesă la alta, iar fiecare caz este particular. Pentru anumite piese, Megan își aduce un aport mai mare, iar pentru alte piese, Lily scrie mai mult.
„Nu avem o formulă predefinită. Totul depinde de piesă, de ceea ce vrea să transmită; la unele piese contribuim amândouă, la alte piese una din noi are un aport mai mare decât cealaltă. Depinde și de experiențele despre care vorbim în fiecare piesă. Dar totul se leagă, și la un moment dat nici nu ne mai dăm seama cine ce a făcut. Uneori scriem mai întâi versurile, alteori compunem linii melodice, peste care adăugăm versuri. Asta e și frumusețea întregului proces.”
Titlurile sunt importante? „Eu urăsc titlurile”, râde Megan. „Dar sunt importante, da”, adaugă Lily. „Uneori e foarte enervant să numești un lucru, atunci când titlul nu e suficient de evident. Un titlu bun este un titlu unic, suficient de bun astfel încât să nu mai fi fost auzit înainte, dar să fie suficient de familiar astfel încât oamenii să relaționeze cu titlul. De exemplu, dacă intitulezi o piesă Home sau I’ll be there – ai auzit asta de mii de ori deja, e plictisitor. Un titlu ar trebui să fie unic, dar totodată să-ți transmită faptul că parcă l-ai mai auzit undeva; asta e și contradicția amuzantă.”
Muzica făcută de IDER are multe influențe electronice, dar nu e neapărat muzică electronică, ci își trage seva mai degrabă din zona de pop contemporan.
Atât Megan cât și Lily au fost influențate de-a lungul timpului de act-uri precum Ibeyi (duo francez format din surorile gemene Lisa-Kaindé Diaz și Naomi Diaz) și Lana Del Rey.
„În materie de muzică, ambele am ascultat de-a lungul timpului cam de toate; de la hip-hop la pop, country și altele. Facem muzică electronică, în sensul în care nu cântăm de pe instrumente acustice, ci folosim instrumente electronice. Există multe genuri muzicale care ne influențează în mod constant atunci când facem muzică.”
„Vom lansa albumul de debut pe data de 19 iulie, la Glassnote Records. Este labelul la care au mai lansat și alți artiști sau trupe din zona pop-ului alternativ, precum Chvrches, Childish Gambino, Secondhand Serenade, Little Green Cars și multe altele.”
Albumul se numește „Emotional Education”. După lansare, va urma un turneu de promovare al albumului, ce va include, pe lângă alte concerte, și unele în deschiderea cântăreței pop Sigrid din Norvegia.
Fuziunea între genuri, subgenuri, stiluri, estetici și moduri de abordare, precum și eclectismul din muzica de astăzi, este o altă caracteristică a vremurilor în care trăim. La fel ca în orice gen muzical, și muzica pop are părțile ei bune, dar și multe din ele mai puțin bune. Întrucât dispune de canale de distribuție și de difuzare adresate maselor, muzica pop este în general percepută ca fiind comercială, facilă, și adesea de o calitate mai îndoielnică. Dar nu trebuie să fie întotdeauna așa; cel puțin nu în cazul fetelor de la IDER.
„Există foarte mulți artiști pop astăzi. Este enorm de multă muzică bună; asta e una din caracteristicile epocii moderne de azi, în care trăim. Tehnologia îți permite să faci foarte ușor muzică, astăzi. Mulți artiști pop lucrează cu mai mulți compozitori doar pentru o piesă, de exemplu; uneori sunt chiar și cinci compozitori la o singură piesă. Noi ne facem singure muzica, ne scriem singure versurile și compunem singure totul; asta probabil că e cam neobișnuit pentru o trupă pop din zilele noastre. Ne simțim bine în pielea noastră.”
„E trist într-un fel faptul că muzica pop de azi sună toată cam la fel și că nu mai e nimic personal, iar tot procesul creativ se diminuează atunci când ajung să contribuie mai mulți compozitori la aceeași piesă. Nu mai există neapărat o viziune personală asupra muzicii, totul e doar un produs de consum. Totul devine o industrie de făcut bani și de scos produse prefabricate, pe bandă rulantă.”
Published July 09, 2019. Words by Dragoș Rusu, photos by Raluca Ciobanu.