Interviu Fink: cum muzica a sudat prietenii de o viață la labelul londonez Ninja Tune
Fin Greenall și-a început cariera ca DJ în Bristol în 1996, o carieră care avea să urmeze același drum cu legendara casă de discuri Ninja Tune, gazdă pentru artiști precum Amon Tobin, Bonobo, Funki Porcini. Fink a fost de altfel primul compozitor și vocalist semnat de Ninja Tune, până la acel moment un label concentrat pe muzică electronică. După mult lăudatul album Fresh Produce a urmat o pauză de șase ani în care artistul și-a redefinit aproape complet abordarea muzicală, păstrând totuși contactul cu universul sonic marca Ninja Tune: un sound acustic, o voce cu accente blues și multe elemente de live. Au urmat încă șase albume lansate la labelul londonez, un sublabel propriu și turnee care au contribuit semnficativ la popularitatea soundului Fink.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
Am profitat de ocazia numită Awake Festival pentru a sta de vorbă cu Fin Greenall despre Ninja Tune, despre colaborările sale de studio și despre blues-ul din muzica electronică.
TEB: Ai început în Bristol, dacă nu mă înșel…
Da, era una dintre capitalele techno din nord vestul Angliei. Bristol însemna Tricky, Massive Attack, Portishead… tot acest sound începea să erupă iar eu am fost în mijlocul evenimentelor. Este locul unde s-au născut multe lucruri, muzical vorbind.
TEB: Albumul de debut, Fresh Produce, este o abordare diferită față de ce a urmat din 2006. Ce s-a întâmplat în această pauză de 6 ani?
Fresh Produce a apărut în 2000 iar eu mă simțeam bine ca DJ, carieră începută în ’96. Dar brusc nu m-am mai simțit la fel de bine. Clubbingul alunecase deja într-o zonă mai ciudată, la fel și muzica electronică, ajunsă la un plafon. Următoarea mișcare a fost către zona minimal, cândva în 2004. În 2003, când încă activam ca DJ, mulți eram dependenți de vinil, iar DJ-ii mai tineri deja puneau muzică de pe CDJ-uri fără să greșească o singură tranziție timp de 3 ore. Muzica era mai inteligentă decât se crede: e vorba de a seta o anume stare de spirit pe care s-o păstrezi intactă toată noaptea, în loc de ceea ce făceam noi, veteranii: câte un strop din fiecare gen. Recunosc, m-am simțit depășit destul de repede. Așa că m-am lăsat de DJing, am plecat din Londra iar în scurt timp am rămas fără bani, pentru că până la urmă cariera de DJ îți aduce mulți bani relativ ușor. Trecând prin această fază de tranziție, am început să produc muzică mai melodioasă, ceea ce m-a împins să colaborez cu alți muzicieni. Am învățat foarte multe și pur și simplu m-am îndrăgostit de cântec. Abia când m-am mutat în Berlin acum 4 ani am redescoperit cu plăcere muzica electronică și am lansat Hard Believer, care este un omagiu adus scenei electronice din Berlin. Am revenit la scena de clubbing, am reîntâlnit prieteni vechi, am legat noi prietenii… abia acum am început să înțeleg cu adevărat fenomenul.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
TEB: E loc pentru muzică electronică în genurile mai acustice, cum este blues-ul?
Am încercat să produc folktronica dar a ieșit ceva groaznic. Cel puțin 2 ani din cei 6 în care am dispărut de pe scena electronică mi i-am petrecut încercând să mixez muzică folk cu muzică electronică și nu mi-a ieșit deloc. Chiar am încercat să lansez Fresh Produce 2 dar baieții de la Ninja Tune au refuzat. M-am tot gândit la asta: pe de-o parte ai un instrument organic, adevărat, cum este chitara acustică. Pe de altă parte muzica electronică este curată, precisă și foarte futuristă. Cele 2 stiluri nu se potrivesc foarte bine împreună. Four Tet este însă unul dintre producătorii care fac asta: câteva dintre piesele lui mai vechi combină elemente de world music cu folk și cu un groove electronic… pare că funcționează.
Acum, din ce simt din muzica electronică, ritmurile provin din vibe-ul muzicii africane. Labelul RISE din Berlin promovează un astfel de sound. Ritmul este foarte bun, extrem de hipnotic.
Meet & Greet Fink @ Awake Festival, oferit de Telekom Electronic Beats
TEB: De ce crezi că relația ta cu Ninja Tune durează și acum?
Colaborez cu Ninja Tune de 21 de ani. Am deja propriul sublabel la Ninja Tune, care funcționează ca un portavion pentru muzica mea. Am ajuns cu proiectul Fink în acel punct în care muzica mea nu se mai potrivea cu ce înseamnă Ninja Tune. Cred că totul a început de la albumul Perfect Darkness. Între noi există o relație frumoasă și o istorie bogată așa că am primit un label al nostru, așa încât putem să colaborăm fără grija că sound-ul nu se potrivește cu Ninja Tune; lucrul acesta a funcționat perfect. În același timp, unii dintre artiștii Ninja Tune, cum este Bonobo, au ocupat locul lăsat de mine, cu un sound extrem de Ninja. În ’96, atunci când a semnat cu Ninja Tune, Bonobo era puștiul cel nou, acum este deja old skool: cu atâtea albume la activ și cu foarte multe show-uri, a evoluat într-un fel în care alți artiști Ninja Tune n-au reușit. Cu toții am început ca DJs și am rămas DJs, cel puțin la început, dar atunci când te duci la un show Bonobo, vezi că nu este deloc un DJ show: regăsești elemente din cultura clubbingului dar ai parte și de o trupă de muzică live, vizualuri impresionante… a depășit bariera unui singur club dar încă poate produce o noapte memorabilă în orice club. Același lucru s-a întâmplat și cu mine: secretul unei relații atât de lungi cu Ninja Tune este că CEO-ul este la label din 1996. Am crescut împreună, am făcut greșeli împreună.
Fink @ Awake Festival
TEB: Deci este vorba de loialitate…
Loialitatea nu este tot timpul un lucru bun, poți lua decizii greșite care îți pot afecta viața doar pentru că ești fidel. Partea bună vine de la oameni care participă și cu sufletul. Poate că Ninja Tune a făcut greșeli atunci când vine vorba despre cariera mea, dar pe de altă parte am făcut și eu pe ale mele, nu pot spune că i-am ajutat foarte mult. Dar până la urmă este vorba despre ce este important pentru tine: un cec frumos sau o relație minunată, așa cum am ajuns eu la al șaptelea album de studio. Mulți prieteni de-ai mei lucrează cu labeluri de la care încasează bani frumoși, dar nu ajung să lanseze două albume împreună. Și eu și managementul Ninja Tune avem același plan: să ajung la zece albume lansate.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
TEB: Dacă ar fi să alegi un artist sau o trupă cu care ai colabora în studio, pe cine ai alege?
Producția înseamnă un vibe puțin diferit. Am colaborat cu un număr de producători și, în comparație cu producția solo, trebuie să fii o cu totul altă persoană, cu mai multă răbdare, trebuie să ții cont de ce vrea trupa, labelul sau managerul. Și apoi trebuie să te gândești la ce este potrivit pentru trupă, label, manager.
Nu știu dacă aș putea produce pentru vreunul dintre artiștii mei preferați pentru că nu au nevoied e ajutorul meu. Nu pot spune că vreau să produc următorul album Thom Yorke pentru că vreau să ascult următorul lui album și să spun că este extraordinar în loc să mă gândesc dacă am fost îndeajuns de bun ca să mă ridic la nivelul lui. Sunt câțiva artiști în Berlin cu care mi-ar plăcea să colaborez, dar în general artiștii sunt independenți și nu vor sfaturi de la tipul ăla bătrân, cum sunt eu. Și tocmai acesta este motivul pentru care îmi place de ei. Îmi place să îndrum tinerii. Predau la un colegiu din Berlin pentru că îmi place să-mi ajut studenții să devină mai buni, îmi petrec mult timp cu ei insuflându-le mai mult curaj: ieși din zona de confort, renunță la politețuri și nu te mai gândi să scoți piesă de radio, fă ceva ce eu nu înțeleg și atunci va fi perfect.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
Îmi place mult Alice Phoebe Lou, sud-africanul Jordan Rakei de la Ninja Tune, sună puțin proto-jazz. Cele 2 labeluri pe care le dețin lucrează cu tineri talentați, fiind de altfel și modul în care păstrez contactul cu soundul actual, cu vocile de astăzi.
TEB: Piesa ta preferată Fink
Piesa mea preferată de la Fink se schimbă odată cu timpul. Azi este vorba despre Wheels, un track despre pasiunea mea pentru skateboarding și felul în care n-am vrut să renunț la această pasiune. Are puțin blues, as un groove liniar extrem de hipnotic și este și aproape de inima mea pentru că vorbește despre trecutul meu ca skateboarder. Am fost așa până acum cinci ani, când un accident destul de urât mă ține de atunci departe de skateboard sau de skiuri.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
Fotografii © Telekom Electronic Beats, Vlad Cupșa
Citește mai mult: Awake Festival: 3 zile de relaxare și muzică bună în inima Transilvaniei
Published August 31, 2018.