Interviu cu Danaga: relația dintre sunet și imagine
Explorările muzicale asidue prin cele mai îndepărtate colțuri ale internetului ne-au purtat de-a lungul anilor către teritorii eclectice populate de genuri și subgenuri electronice cel puțin interesante.
Astfel am descoperit catalogul impresionant al unui record label obscur din Koln: Laut & Luise. Cu un sound greu de subscris unui gen anume, ce gravitează în jurul downtempo, ambient sau dub house, dar strecurându-se și în zone experimentale, Laut & Luise a strâns o comunitate importantă de audiofili. Iar un aport important îl are și seria de mixuri Montagssorbet Mit Laut & Luise, unde eclectic este cuvântul de ordine.
Nu mică ne-a fost mirarea acum cinci ani, când am fost „loviți” de frânturi de muzică lăutărească și folclor românesc într-unul dintre mixuri, semnat Danaga.
Născut în Buhuși, județul Bacău, Daniel Aga aka Danaga și-a petrecut copilăria în Zalău, între stații de amplificare, difuzoare și piane electrice ajunse temporar la reparat în atelierul tatălui său, și pe un fundal sonor asigurat de legendele Led Zeppelin sau Pink Floyd.
După studii de chitară clasică și pian, a pus bazele unei formații de rock alternativ, alături de câțiva prieteni. Se mută apoi în Cluj, unde, după o perioadă de câțiva ani de explorări pe la Facultatea de Filosofie, Music Pub, BCU, Facultatea de Grafică, se întoarce la vechea pasiune: muzica.
Urmează primele excursii în teritoriile muzicale electronice. Cu inspirația adânc înrădăcinată în jazz, krautrock, hip-hop, funk sau electronica anilor ’60 și ’70, Danaga creează în primul rând atmosferă. Fie că vorbim despre influențe folclorice, coloană sonoră pentru film mut, scurt metraje sau animații, acompaniament live pentru poezie contemporană sau field recordings din ambientul post-industrial al unor fabrici abandonate, Danaga a reușit să traducă dimensiuni necunoscute în sunete.
A împărțit scena de-a lungul timpului cu Silent Strike, Baba Zula, Guts, Subcarpați, Nightmares On Wax sau Renegades of Jazz. Sound-ul său, pe de-o parte organic și molcolm, pe de altă parte sintetic și uplifting, abundă în referințe ancestrale și linii de bas cu personalitate.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
Ne-am hotărât să explorăm adâncurile universului muzical complex al lui Danaga, pentru a descoperi esența creativității tipic românești: folclor recontextualizat, instrumente ce devin actori în piese de teatru și natura care-și reintră în drepturile ancestrale.
Mai ții minte care a fost primul tău contact cu muzica?
Greu de spus. Se spune că auzim sunete încă dinainte de a ne naște. Creștem și ne dezvoltăm pe beat de inimă de mamă. Tata, un bun inginer electronist, pasionat și el de muzică, repara, printre altele, și scule pentru muzicanți.
Am crescut într-o casă plină de stații de amplificare, chitare electrice, orgi Vermona, piane electrice. Din păcate, nu stăteau prea mult instrumentele la noi, dar suficient cât să-mi facă poftă. Multe discuri de vinil, benzi de magnetofon, Dire Straits, Pink Floyd, Led Zeppelin plus nesfârșitele emisiuni muzicale distorsionate de pe Europa Liberă.
Din păcate, nu aș putea spune că m-au încurajat când le ziceam că vreau o carieră din muzică. Mi-am făcut copilăria în anii ’80 iar la adolescență am rămas corigent în anii ’90. Se trăia greu, lipsuri de tot felul. Țin minte că mergeam la cursuri de pian la Școala populară de arte, iar acasă exersam pe o masă pe care am desenat toate cele 88 de clape. Plan B pentru situațiile în care tata nu avea vreo orgă la reparat.
Ai făcut un salt interesant de la rock la producția de muzică electronică. Ce te-a determinat să faci această tranziție?
Nu am simțit-o ca pe un salt între genuri muzicale, ci mai mult între moduri diferite de a face muzică; de la a cânta cu o trupă la a face muzică de unul singur. Când eram în liceu foloseam un casetofon (sau două, dacă voiam sa fac overdubbing). Nu prea erau posibilități, era un singur calculator în tot liceul.. Ulterior, când a pătruns mai bine tehnologia și la noi, am facut cunoștință cu mediul digital și ce posibilități îți oferă. La început am fost reticent și nu-mi venea să-l iau în serios, mi se părea de jucărie. Ulterior am redescoperit plăcerea de a face muzică.
Pentru mine nu există o limită clară acolo unde se termină rock-ul și dincolo de care începe electronica. Se pot întrepătrunde frumos. De exemplu, fenomenul Krautrock din Europa anilor ’70, ’80.. Și în producțiile mele folosesc pasaje de chitară electrică, tobe, multe sunete înregistrate analog, instrumente convenționale sau improvizate.. deci nu toată muzica e generată exclusiv electronic.
Integrezi, mai mult sau mai puțin, în muzica ta influențe din folclor. Ce te-a inspirat?
Povestea cu folclorul e legată mai mult de perioada 2009 – 2012 când, alături de niște prieteni, ne jucam de-a muzica improvizată la Fabrica de Pensule din Cluj. Origin Project atunci, acum se numesc Cercul Întreg. Ne pasionau temele astea legate de reinventarea tradițiilor, întoarcerea la rădăcini. În ceea ce mă privește, când eram mic uram folclorul. Era muzica aceea obosită și interminabilă dinainte de programul de desene animate. Mai târziu, lăsând la o parte prejudecățile, am descoperit piese geniale care cumva trec granițele muzicale ale zonei, sună ca și cum ar fi irlandeze sau din orient. O bună referință în acest sens: canalul de youtube Fabr1s. Folclor românesc autentic!
Sound-ul Danaga este greu de subscris unui singur gen electronic: downtempo, dubstep, chiar și techno, totul mixat cu mult jazz și hip hop. Este muzica pe care o produci o reflexie a stării tale de spirit din acel moment?
Muzica este fără îndoială cea mai directă dintre arte: poate să comunice ceea ce nu poate fi prins în cuvinte sau desenat în vreun fel. Că bine le-ai numit, stări de spirit. Muzica e vibrație, vine din spirit și e pentru spirit, iar artistul e ca un șaman care creează punți de legătură între lumi.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
Mi se pare interesant să explorezi relația dintre sunet și imagine, să vezi cum se influențează reciproc. Sau cum muzica poate deveni actor sau decor, la teatru.
Albumul tău de debut, de acum mai bine de 6 ani, este o colecție de sound-uri din diferite genuri muzicale, practic o călătorie prin universul muzical Danaga. Următorul album va urma aceeași linie?
Primul album – Am n-aripi – e o colecție de piese făcute într-o perioadă de doi, trei ani. Ani plini de entuziasm în care îmi plăcea să încerc de toate. Și de aceea pare mai mult o plimbare printre genuri muzicale. Ulterior, am publicat câteva albume mai scurte, mai închegate stilistic și muzical. Făcute în decursul unor perioade mai scurte (câteva luni) și folosind cam aceleași instrumente, piesele au un sound mai unitar. Nu știu ce sa zic despre viitor, posibil să urmeze un nou mare album de genul celui de acum 6 ani.
Alegi să te implici în diferite proiecte ce implică și experimente muzicale. Te atrage mai mult decât producția muzicală clasică?
Am făcut muzică pentru performance-uri, piese de teatru, scurt metraje, animații. Mi se pare interesant să explorezi relația dintre sunet și imagine, să vezi cum se influențează reciproc. Sau cum muzica poate deveni actor sau decor, la teatru. Îmi place foarte mult să experimentez: instrumente neconvenționale improvizate din țevi de pvc, beat-uri cu microfoane scufundate în apă, field recording.
Povestește-ne puțin despre soundtrack-ul documentarului realizat în fabrica abandonată din Arad, acum doi ani.
Fabrica Teba, o fostă fabrică de textile, clădire cu valoare de patrimoniu și niste oameni tineri și frumoși cu planuri de a o converti în spațiu de artă contemporană; din păcate nu au beneficiat de sprijin din partea autorităților iar visul a ținut destul de puțin.
Pentru soundtrack am folosit exclusiv sunete înregistrate în fabrică: scârțâituri de grilaje, zgomote de utilaje vechi, mult reverb natural. Cu puțină imaginație poți da valențe noi sunetelor, recontextualizându-le. Un banal scârțâit poate suna ca o fraza cântată la saxofon, de exemplu.
Realizezi și soundtrack-uri pentru filme mute, așa cum este Der Golem, film din 1920 pentru care ai făcut live soundtrack. Cum ai ajuns să faci asta?
Pentru Golem am început să lucrez la invitația unor prieteni din Brașov. A fost acolo la Centrul Cultural German o reprezentație, apoi în Arad sau la Cluj, Oradea. M-am entuziasmat pentru că citisem în liceu o carte inspirată de această legendă, care mi-a plăcut mult. De obicei improvizez pe loc și de fiecare dată iese altfel. De când m-am apucat de făcut muzică mi-am dorit să fac coloane sonore pentru film. Filmul mut îți dă posibilitatea să faci asta pentru o oră jumate, ba chiar live.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
Care este cel mai dificil lucru în a face live soundtracks pentru filme mute?
Nu cred că pot să încropesc un top al dificultăților. În primul rând poate fi dificil pentru că e live, și, dacă n-ai fost pe fază, momentul se duce. Dar asta depinde cât de mult dorești ca muzica să joace în film. Și greșelile au uneori farmecul lor!
Întorcându-ne la muzica electronică și experimente, ai lucrat cu poetul Andrei Doboș la un proiect de poezie și muzică electronică live. Pe partea muzicală, a fost vorba de pură improvizație sau v-ați mai întâlnit la repetiții?
Andrei Doboș și Alex Ciorogar m-au invitat să acompaniez live o seară de lectură într-o cafenea din Cluj. N-am repetat înainte. A fost o întâlnire mai mult să ne cunoaștem. Poetul a venit la mine în studio să-mi citească din volumul lui, Spiro. M-a convins cu timbrul vocal. Am înregistrat atunci pe loc la repetiții, peste alte două luni a urmat și albumul.
Fă-ne un mic tur, din punct de vedere al echipamentelor, în studioul tău de producție.
Nu sunt pasionat de ‘gear’, nu am apucat să adun de un studio în adevăratul sens al cuvântului. Am câteva jucării pe care le folosesc: sintetizator analogic Elektron Analog Keys, pian electric – Hohner Pianet T, chitară electrică copie Stratocaster făcută la Târgu Mureș, amplificatoare, câteva efecte, microfon, fluiere făcute de mine din țevi de PVC, saxofon weltklang, un Macbook Pro i7 2.5 ghz cu Ableton Live, APC40 și monitoare Yamaha hs80.
Ce include setup-ul tău de gear pentru livesets? Știm că folosești și câteva instrumente.
Pentru live, de obicei iau sintetizatorul cu mine, care funcționează foarte bine împreună cu Ableton Live, soft-ul în care lucrez. Alteori fluiere, percuții mici; depinde mult și de proiect.
Cum sună playlist-ul tău de home listening: mai jazzy, mai electronic, mai grunge, mai ambient?
Ascult muzică din toate genurile și din toate colțurile lumii, de obicei instrumentală. Uneori prefer doar sunete naturale, păsări, greieri, frunze.
Fă-ne o scurtă listă cu trei artiști pe care îi asculți de obicei acasă.
Trei artiști. Hmm… Bach, Vangelis, Four Tet.
Published December 03, 2019. Words by Victor Dumitrescu.