Drum and bass – de la gen muzical la mișcare culturală. O scurtă istorie
Fie că-i spui drum and bass, d&b, dnb sau d’n’b, acest gen de muzică electronică a fost dintotdeauna detașat de normele industriei și și-a continuat drumul prin istoria muzicii electronice. Deși a reușit să-și păstreze aceleași valori și caracteristici estetice și stilistice cu care a început și care au ajuns să-l definească în timp, dacă săpăm în istoria recentă a drum and bass-ului contemporan, se poate observa preocuparea către un sound nou, futurist.
Cu o istorie ce datează de aproape trei decenii, dnb-ul a fost mereu genul ăla muzical onest, al cărui ritm a stat la baza fundației muzicii electronice, un ritm primordial, cu care poți rezona destul de repede și destul de ușor, odată ce prinzi „microbul”. E lesne de înțeles de ce din ce în ce mai mulți artiști din zona de techno și muzică electronică de dans se reîntorc la DnB și îi descoperă noi valențe sonice; unii chiar mărturisesc că acum îl înțeleg mai bine decât în urmă cu două-trei decenii.
Înainte să plonjăm în istoria dnb, să amintim de acest b-side din 1969, care a plonjat din obscur direct în celebritate într-un mod straniu – celebrul Amen Break, o secvență improvizată de percuție ce a fost preluată mai apoi și folosită în mii de piese, în diverse forme în hip hop, breakbeat, jungle, reggae, drum n bass și chiar unele forme de techno.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
Popularitatea genului drum and bass a înflorit în anii ’90 și se datorează într-o oarecare măsură influențelor pe care le-a primit din muzica reggae și dub din Jamaica – un sound nou și molipsitor la vremea respectivă, care a pătruns în anii ’80 în cultura britanică.
Ca orice gen muzical complex, drum and bass-ul a generat o serie întreagă de subgenuri, de la breakcore la ragga jungle, hardstep și darkstep, de la neurofunk al ambient drum and bass (sau dnb atmosferic), liquid drum and bass, funkstep, sambass și multe altele.
Deși e inutilă chiar și intenția de a memora vreunul din aceste subgenuri (unele mai populare, altele mai puțin), simpla lor mențiune relevă o idee mai concretă asupra complexității genului muzical în sine. La fel ca și alte genuri muzicale (electronice sau nu), și dnb-ul are o poveste aparte.
„Pe măsură ce jurnaliștii împart scena muzicală, trebuie să ne amintim că totul este drum and bass, de la artcore la darkside și de la techstep la inteligent”, spune Ben Gilman în lucrarea sa A short history of Drum and Bass.
De la rădăcinile sale din Marea Britanie, dnb-ul s-a extins rapid în întreaga lume, în țări ca Austria, Rusia, Estonia, Republica Cehă, Olanda, Noua Zeelandă și multe altele. A influențat multe alte genuri precum hip hop, big beat, dubstep, house, trip-hop, și chiar techno, jazz, pop sau rock.
La fundație, drum and bass-ul încorporează o serie de particularități stilistice, de la sunetele extrem de electronice, industriale ale techstep-ului, până la utilizarea instrumentației acustice convenționale ce se regăsesc mai mult în spectrul sonor al jazz-ului, totul pe un tempo rapid, de la 160 bpm în sus. Astfel, dnb-ul ar putea fi definit ca un gen muzical strict electronic, singurul element „live” fiind selecția și mixarea de discuri a DJ-ului în timpul unui set. În același timp, în ultimii ani există și ideea de drum and bass „live”, folosind instrumente electrice, electronice și acustice cântate de muzicieni pe scenă.
Încă din 1991, muzica electronică a început să facă uz de tot mai multe linii de bas și breakbeat-uri. Unele piese au preluat din ce în ce mai multe influențe din reggae, stil ce va deveni cunoscut sub numele de jungle hardcore (ulterior simplu jungle), în timp ce zona darkcore (cu producători precum Goldie, Doc Scott, Jack Smooth, Foul Play, 4hero și 2 Bad Mice) experimenta cu sunete și crea un nou drum and bass, observat mai ales până la sfârșitul anului 1993.
În 1994, jungle-ul începuse să câștige popularitate și fani. Genul s-a dezvoltat în continuare, încorporând și fuzionând elemente dintr-o gamă variată, de la raggamuffin la dancehall, cântări MC, dub și percuții de ritm din ce în ce mai complexe, puternic editate.
În ciuda apartenenței la scena rave alimentată de ecstasy, jungle-ul a moștenit și asocieri cu violența și activitatea infracțională, atât din cultura gang-urilor care au afectat scena hip-hop-ului britanic, cât și ca urmare a sunetului adesea agresiv și a temelor abordate. Cu toate acestea, acest lucru s-a dezvoltat în tandem cu reputația adesea pozitivă a muzicii ca parte a scenei rave mai largi și a culturii muzicale din Jamaica bazată pe dancehall, prevalentă în Londra.
Până în 1995, fie ca reacție la, fie independent de această schismă culturală, unii producători de jungle au început să se îndepărteze de stilul influențat de ragga și să creeze ceea ce ar deveni etichetat colectiv drept drum n bass, așa cum remarcă și Simon Reynolds în cartea sa din 2013 – Energy Flash: A Journey Through Rave Music and Dance Culture.
Pe măsură ce a devenit din ce în ce mai șlefuit și mai sofisticat din punct de vedere tehnic, drum and bass-ul a început să-și extindă raza de acțiune de la radio-urile pirat la posturile de radio comerciale și să obțină o acceptare pe scară largă. Asta prin 1995-1997.
Popularitatea drum and bass și-a atins vârful comercial în paralel cu alte câteva genuri native din Marea Britanie, inclusiv big beat și hard house. Spre sfârșitul mileniului a intrat într-un con de umbră, deoarece garage-ul din Marea Britanie, cunoscut sub numele de speed garage la vremea respectivă, începea să dea din coate și să-și facă loc cu single-uri de succes, scoase pe bandă rulantă.
Despre asta, artistul britanic Costica Kristian Di Vogli aka CK spune într-un interviu că „un anumit tip de muzică numită garage a existat la sfârșitul anilor ’80 alături de hip house, acid house și alte forme de muzică house.”
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
În ciuda acestui fapt, apariția de alte subgenuri și stiluri conexe, cum ar fi liquid funk (derivat în liquid drum n bass) a adus un val nou de artiști care încorporează idei și tehnici noi, susținând totodată și evoluția continuă a genului. Cu o popularitate crescută și o istorie bogată, drum and bass-ul reprezintă un punct de referință major pentru genuri ulterioare din familia bass music (precum grime și dubstep).
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
În cadrul unui interviu pentru GoodHood Store, Goldie spune că grime-ul este „într-un fel prea periculos. Nu mai există niciun fel de underground, dar cred că dacă le punem cumva într-o linie, muzica noastră și grime-ul, știi, lucrurile cu adevărat reale sunt cele care vin direct de la sursă. Toate celelalte lucruri sunt doar ambalate ulterior. Grime-ul a fost deja ambalat, știi ce zic? În același mod în care și drum n bass-ul a fost ambalat.”
Drum and bass-ul a reliefat de-a lungul timpului artiști și/sau proiecte muzicale de succes, unele din ele care au făcut istorie și sute de mii de ascultări; nici nu e nevoie să mergem mai departe de Noisia, Chase & Status sau Black Sun Empire. Dar firește, DnB-ul e mult mai mult de atât. Există o groază de proiecte și artiști care au încercat să stea mai departe de lumina reflectoarelor mainstream. Sunt mulți și probabil că lipsesc unii, dar putem aminti aici câteva nume precum WT4Y, Technical Itch, Noisia, Netsky, Metrik, Pendulum, Shapeshifter, Squarepusher, Roni Size, STS9, Photek, Grooverider, LTJ Bukem, High Contrast, Phuture Profecies, Ed Rush & Optical, Aphrodite, Calibre, Omni Trio, Teebee; firește, lista poate continua.
Dacă încă te consideri mai degrabă novice în drum and bass și nu știi de unde să începi căutarea, poți porni de la casele de discuri asociate și care au promovat acest sound de-a lungul timpului. La nivel de industrie, DnB-ul e dominat de un grup mic de case de discuri. Până în 2016, label-uri mari precum Sony Music sau Universal au arătat un interes foarte scăzut DnB-ului, cu excepția unor cazuri izolate, precum albumul In Silico de la Pendulum, lansat la Warner în 2008.
Labelurile sunt cel mai adesea conduse chiar de producători și DJi, dar își țin porțile suficient de larg deschise cât să adăpostească mai multe comunități și micro-comunități întregi de artiști. Menționăm labelul Hospital Records al lui Chris Goss aka London Elektricity, RAM Records al lui Andy C și Scott Bourne, Metalheadz al lui Goldie, Critical Music a lui Kasra, Shogun Audio deținut de DJ Friction, Breakbeat Kaos al lui DJ Fresh, Virus Recordings al lui Ed Rush & Optical, Viper Recordings al lui Futurebound, Moving Shadow al lui Timecode, True Playaz (transformată din 2006 în Real Playaz) a lui DJ Hype și Pascal sau V Recordings al lui Bryan Gee.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
La fel ca majoritatea artiștilor versatili din orice gen muzical, și producătorii de dnb își flexează adesea antenele creativității și încearcă să facă și altceva. Spre exemplu, la începutul anului 2019, Goldie și inginerul de sunet/producătorul James Davidson au lansat un nou album, Subjective, ce demonstrează că indiferent dacă rădăcinile tale aparțin scenei dnb sau nu, limitele creativității – atunci când sunt impinse până aproape de infinit – pot duce spre forme muzicale și de expresie complet noi și diferite.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
Noul material este o fuziune de ambient, electronics, clasic și contemporan și se îndepărtează de soundul cu care Goldie și-a acaparat fanii de-a lungul timpului.
Britanicii de la Drum&BassArena lansează pe 25 mai 2020 un nou film documentar despre istoria bnb. „Drum and Bass nu este un gen, e o mișcare.” Cu acest mesaj începe „Drum & Bass: The Movement – The D&B Documentary”, un documentar de lungmetraj care surprinde o felie specifică și intensă de accelerare rapidă a culturii drum & bass și jungle din perioada 1996 – 2016.
Documentarul include interviuri cu Goldie, Andy C, Roni Size, DJ Flight, Grooverider, Ed Rush & Optical, Mefjus, Friction, El Hornet, Chase & Status, plus mulți alți pionieri, precum și imagini exclusive din istoria bogată a scenei.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
Filmul explorează modul în care această cultură unică a cluburilor din Marea Britanie a luat naștere dintr-o mișcare underground, pentru a deveni un fenomen global care se infiltrează în mainstream și influențează disciplinele de la muzica pop mainstream la jocuri video.
Un alt film, regizat și produs de fondatorul One Nation – Terry „Turbo” Stone – documentarul United Nation: Three Decades of Drum & Bass explorează ascensiune stilului drum & bass, de la rave-uri ilegale la preluarea topurilor. Analizând nu doar muzica, dar și impactul cultural la nivel global al drum’n’bass-ului, documentarul include opiniile unor artiști precum DJ Fresh, Andy C, Sigma, Hype, Ragga Twins, Adam F, Fabio, Grooverider, Sasasas, DJ Rap, Jumping Jack Frost și mulți alții.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
Dacă vrei să sapi mai adânc în istoria drum and bass, una din cele mai influente reviste dedicate muzicii drum n bass și jungle, Knowledge Magazine, a lansat anul trecut o carte ce include interviuri detaliate, precum și conținut de arhivă din numere anterioare ale revistei print Knowledge Magazine. „Principalul motiv pentru care readuc Knowledge Magazine în prim plan este că simt că am afaceri neterminate”, spune Colin Steven, co-fondatorul revistei. Înființată în Bristol în 1994, Knowledge Magazine a devenit rapid una dintre cele mai consistente și recunoscute voci pe plan internațional ale muzicii drum n bass și jungle, între anii ’90 și 2000. Revista a fost activă între 1994 și 2014, timp în care au publicat 106 numere (dintre care 85 au fost însoțite de CD-uri), au găzduit două spectacole de premii pentru genul drum & bass, precum și 56 de evenimente. Revista a avut o distribuție puternică atât în SUA, cât și în Australia. Cartea poate fi comandată în avans de pe kmag.
În prezent, drum and bass-ul pare că o duce mai bine ca niciodată. Nu doar pentru că are o bază substanțială de fani și adepți care au rămas fideli de-a lungul timpului și care i-au permis să-și dezvolte o infrastructură puternică, dar și datorită unui val recent de nostalgie sau tendință de reîntoarcere la origini manifestată de artiști prezenți în climatul muzicii electronice de club (techno, minimal, tech-house).
Chiar de curând, artistul rus Andrey Pushkarev a făcut un mix ca omagiu adus DnB-ului. „De mult timp voiam să fac un mix drum n bass, întrucât asta a fost prima mea dragoste cu muzica electronică și am strâns o colecție semnificativă de discuri de-a lungul timpului”, spune Pushkarev pentru XLR8R.
Tot din est, artista ucraineancă Anastasia Topolskaia aka Nastia spune că a fost dintotdeauna o fană „înrăită” a drum n bass-ului. Unul din cele mai recente proiecte de-ale ei îl reprezintă labelul Nechto, inspirat de Metalheadz, una din cele mai cunoscute case de discuri de drum n bass din întreaga lume, deținută de 25 de ani de către Goldie. „Personal simt că muzica techno a devenit foarte previzibilă, a devenit o formulă. Acesta e motivul pentru care am început să sap în anii ’90; pentru mine, muzica din acea perioadă e mult mai interesantă și mai futuristă. Comunitatea techno nu prea știe de drum n bass”, spune Nastia în cadrul unui interviu pentru Mixmag, disponibil aici.
Deși a fost în ultimii ani într-un con de umbră la nivelul întregii industrii muzicale din paleta electronică, pare că dnb-ul începe să recâștige teren, să devină din nou „cool” și „catchy” (sună ridicol, dar are sens dacă te raportezi la întreaga industrie muzicală) și să își recalibreze valorile, cu noi adepți din alte zone muzicale care se reîntorc la dnb ca fiii rătăcitori care-și redescoperă originile uitate. De altfel, această tendință de reîntoarcere se poate observa și la câini, care odată ieșiți din turbare, ling mâna pe care au mușcat-o în trecut.
La ora actuală, nu doar că există speranță pentru dnb, dar putem remarca faptul că prezentul sună bine, iar viitorul probabil și mai bine. Un exemplu poate fi labelul Samurai Music, activ din 2007, și care duce dnb-ul la următorul nivel. Un alt exemplu este producătorul român Dyl, despre care am mai scris recent și aici.
By loading the video, you agree to YouTube's privacy policy.
Learn more
În România, scena drum and bass este destul de activă (sau mai degrabă era, până în pandemia de coronavirus). De-a lungul istoriei genului muzical, acesta a avut suficienți adepți și în România încât să poată crea o scenă, care a avut de-a lungul timpului multe suișuri și coborâșuri. Slavă Domnului că a existat dintotdeauna Drumandbass.ro, una din principalele surse de informare despre comunitatea dnb de la noi.
Sound-ul drum and bass a fost omniprezent în cultura românească pop a ultimelor decenii. De la party-urile din casa Tralala și Therapy Sessions din București, la un întreg festival dedicat în mare parte dnb-ului – TM Base din Timișoara, festival independent care a rezistat eroic timp de 13 ani, suspendat în 2012 – de la party-uri de câteva zeci sau sute de persoane în cluburi underground din orașele mai mari ale țării, la hale sau corturi pline ochi, ca în cazul seriei de evenimente organizate la Arenele Romane de către Arena DNB sau act-uri de top în cadrul unor festivaluri mari din țară – precum defunctul Peninsula din Târgu Mureș – și multe altele.
Odată cu reconfigurarea întregii infrastructuri a industriei muzicale post pandemia de coronavirus, rămâne de văzut dacă drum and bass-ul va câștiga și mai mult teren și adepți noi față de alte genuri din muzica electronică.
Pe final, un playlist de spotify cu 100 de piese cu care poți să-ncepi un party dnb de apartament.
*credite foto principală: The Vinyl Factory
Published May 21, 2020. Words by Dragoș Rusu.