Cât de departe poți împinge creativitatea cu ajutorul inteligenței artificiale?

Proiectul lansat pentru a finaliza a 10-a simfonie a lui Beethoven se concentrează pe una dintre principalele întrebări relevante pentru inteligența artificială (AI) și anume: poate fi  algoritmul creativ? Sau, altfel spus, ce ne distinge, ca oameni, față de mașini?

Tehnologiile care ne ajută să ne deplasăm prin orașe, care ne spun ce autobuz sau tren să luăm și chiar ne sfătuiesc cu privire la opțiunile de cumpărături online – sunt capabile să facă și mai mult? Pot să scrie romane, să picteze poze sau să compună muzică? Cu alte cuvinte, pot fi ele cu adevărat creative? Și dacă da, ce înseamnă acest lucru pentru înțelegerea noastră a artei în general?

Există deja câteva exemple de inteligență artificială creativă. Cel mai cunoscut este „Portretul lui Edmond Belamy”, o pictură care a fost vândută la licitație în 2018 de Christie’s pentru 432.500 USD. Soluțiile AI au scris, de asemenea, scenarii, au compus o melodie de la Beatles și au completat simfonii neterminate de Schubert și Mahler.

Cu ocazia aniversării de anul trecut a 250 de ani de la nașterea lui Ludwig van Beethoven, Deutsche Telekom și un grup de experți internaționali în muzică și AI, împreună cu cercetători de la Beethoven-Haus din Bonn, au încercat să termine a 10-a simfonie a lui Beethoven. După succesul uriaș al celei de-a 9-a Simfonii, Beethoven a continuat să lucreze la o altă simfonie în ultimii ani ai vieții sale. La momentul morții sale, au fost descoperite doar câteva note și schițe muzicale – niciuna dintre piesele compoziției nu era completă.

Acum, cu ajutorul AI, experții proiectului s-au străduit să compileze toate fragmentele într-un efort de a aduce la viață o versiune reprezentativă a celei de-a 10-a simfonii.

Procesul creativ 

Procesul creativ, integritatea și expertiza profesională sunt esențiale pentru succesul proiectului. De aceea echipa proiectului este compusă din muzicologi cu experiență și experți din lumea inteligenței artificiale. Sub conducerea doctorului Matthias Röder următoarele persoane au fost angajate în proiect: Prof. Robert Levin, muzicolog la Universitatea Harvard; Prof. Dr. Ahmed Elgammal, dezvoltator al „Beethoven AI” și Director Artistic și AI lab la Rutgers University; Dr. Mark Gotham de la Cornell University; compozitorul austric Walter Werzowa; Prof. Dr. Christine Siegert, coordonatoarea cercetării de la Beethoven-Haus Bonn.

„Pentru acest proiect, în special, am încercat să înțelegem care e stadiul artei în generația muzicii de azi. Și am încercat multe lucruri pentru a vedea care sunt limitările. Am ajuns să folosim câteva module care sunt inspirate din procesarea limbajului natural. Care a fost adaptat pentru generația de muzică dinainte, dar am încercat să împingem acest lucru mai departe și să creăm secvențe din ce în ce mai lungi și să înțelegem structura muzicală la un nivel diferit. Până la punctul în care putem genera cu adevărat muzică sensibilă”, spune prof. Dr. Ahmed Elgammal.

Pentru a realiza toate acestea, datele din moștenirea artistică a lui Beethoven – simfonii, note, schițe muzicale și partituri – trebuiau analizate și transformate într-o formă eligibilă de către mașină. Apoi a fost aleasă cea mai aplicabilă metodă de învățare automată, algoritmii fiind reglați intens pentru această sarcină specială. Pentru această abordare au fost selectați algoritmi pentru procesarea vocii, deoarece, precum limbajul, și muzica este alcătuită din unități mici – litere sau note – care au ca rezultat semnificația atunci când sunt puse împreună. Această înțelegere a contextului general a fost esențială pentru experiment.

Beethoven-AI

În cele din urmă, experții au dezvoltat un sistem care „a înțeles” stilul lui Beethoven. Acest „Beethoven-AI” a fost dezvoltat în continuare de prof. Dr. Ahmed Elgammal și dr. Mark Gotham, astfel încât fragmentele existente ale simfoniei neterminate să poată fi compilate și extinse în mișcări muzicale semnificative care oglindesc stilul operei lui Beethoven. Cele mai mici unități au fost utilizate de la bun început, astfel încât aplicația AI să poată continua procesul de compoziție cu doar câteva note. Sugestiile făcute de aplicația AI au fost analizate de muzicologi, care au selectat apoi cele mai bune alternative și le-au redat în sistem. Apoi sarcina a fost repetată și s-au adăugat alte câteva note. Cu alte cuvinte, opera muzicală a crescut mai mult, pas cu pas.

„AI ne permite să venim cu o continuare a unei mișcări muzicale în 20 sau chiar 100 de versiuni diferite. Și acest lucru este pur și simplu uimitor, deoarece dacă acest lucru se face cu precizie algoritmică, atunci fiecare rezultat experimental este plauzibil”, spune prof. Levin atunci când descrie avantajele colaborării cu AI. Este sarcina experților umani să aleagă cel mai bun dintre rezultatele alternative oferite.

Multe dintre ideile pe care Beethoven le-a scris sunt foarte abstracte, iar un sistem muzical poate să nu le înțeleagă întotdeauna. De exemplu, echipa de experți a descoperit idei pentru o corală printre lucrări sau doar cuvinte descriptive pentru forma lucrării. Sarcinile pentru AI trebuie apoi definite pe baza unor astfel de fragmente istorice.

„Trebuie doar să vă imaginați că Beethoven a scris câteva note chiar în momentul în care a venit cu o idee nouă. Uneori aceste note sunt cuvinte scrise, alteori sunt de fapt note muzicale. Adesea sunt fragmentare și, ocazional, par a fi mai complete și detaliate. Trebuie doar să ne facem ipotezele pe baza acestui material. Cum ar fi continuat probabil Beethoven unele dintre ideile sale? Această întrebare e deosebit de importantă pentru forma generală. Sau secvențele dintr-o compoziție muzicală. Nu avem altă opțiune decât să ne bazăm deciziile pe materialul pe care Beethoven l-a lăsat pentru noi. Și odată ce am definit forma generală, AI umple formularul cu ideile muzicale postulate”, explică dr. Röder.

Echipa de experți a definit, de asemenea, structura generală pentru compoziția finală. Odată ce AI a terminat procesul de compoziție treptată, diferitele piese sunt apoi țesute în structura definită. Rezultatul este surprinzător: AI nu numai că preia ideile lui Beethoven, ci uneori adaugă chiar și noi idei proprii – ceea ce este cu adevărat remarcabil, chiar dacă rezultatele atrag uneori zâmbete ironice de la experți.

Compozițiile AI sună ca niște secvențe monotone. Ele seamănă cu vocile computerului care sună frecvent artificial și robotizat. Dar când un muzician uman cântă aceste note, acestea prind viață și pot fi interpretate prin sentimente și schimbări de tempo. Aceasta e responsabilitatea lui Walter Werzowa. Rolul său de compozitor a fost să îmbunătățească și să „înfrumusețeze” piesa AI, astfel încât să poată fi cântată de o orchestră cu interpretările sale pentru diverse instrumente.

Colaborarea dintre om și mașină

 Proiectul Beethoven AI dovedește un lucru mai presus de toate: numai atunci când ființele umane și mașinile colaborează conform planului, se poate dezlănțui potențialul imens al creativității lor combinate. Și nu e asta o formă de artă în sine?

Profesorul Levin privește proiectul cam așa: „Arta sau îndemânarea sunt experimentate în contrast cu tărâmul natural. Ceea ce este artă nu provine din natură. Astfel, ai putea spune că arta și AI sunt situate pe același plan. Ambele procese de gândire ar dori să descrie o bucată de realitate. Poți spune că un computer face acest lucru cu algoritmi. Da. Dar oamenii fac acest lucru condiționați de propriile experiențe sau educație. În principiu, ambele părți nu sunt foarte îndepărtate una de alta. Rezultatul depinde întotdeauna de calitatea intrării. Beethoven depinde de dragostea sa pentru Mozart, de studiul lui Albrechtsberger și Haydn. Latura romantică din noi este cea care vrea să negăm valoarea inteligenței artificiale. Aș spune doar să o iei mai ușor, să încetinești puțin lucruri. Nu merge prea repede în acea direcție”.

Urmărește premiera proiectului pe simfonia10.ro.

Published October 05, 2021.